MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Vlad Voiculescu: Octombrie 2021 a fost cea mai neagră lună din istoria postbelică, cu 10.532 decese din cauza COVID-19

Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu afirmă, miercuri seară, că ocupantul actual al portofoliului, Alexandru Rogobete, ”a spus lucruri grave şi profund greşite” cu referire la pandemie. Voiculescu afirmă că, în mai 2021, când s-a luat decizia comandării dozelor de vaccin pe care România va trebui să le plătească, ”românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”.

Potrivit lui Voiculescu, campania de vaccinare ”s-a dus în cap” după anunţul preşedintelui de atunci Klaus Iohannis că urmează ”marea relaxare” pentru că am depăşit pandemia. În plus, Voiculescu afirmă că, în octombrie 2021, s-a înregistrat cel mai mare număr de decese din istoria postbelică a ţării: 10.532 decese din cauza COVID-19 şi un exces de decese de 22.980 faţă de media anilor 2011-2019.

”Domnul Rogobete cred că a încercat să păstreze o anumită decenţă în conferinţa de presă din seara asta. Cu sau fără voia sa, însă, a spus lucruri grave şi profund greşite”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, fostul ministru Vlad Voiculescu.

Acesta combate câteva dintre declaraţiile pe care ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, le-a făcut într-o conferinţă de presă. ”În mai 2021, când Florin Cîţu a decis în şedinţă de Guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost şi românii deja nu se mai vaccinau. E pur şi simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, afirmă Vlad Voiculescu, distribind şi un grafic. Voiculescu susţine că vaccinarea ”s-a dus în cap odată cu anunţul preşedintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia şi urmează marea relaxare”. ”A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăila, decizia tot la Florin Cîţu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat şi a mea când, în şedinţele de Guvern din 10 şi 18 martie l-am întrebat pe Superman (premierul Florin Cîţu – n.r.) cum a luat deciziile şi de ce Ministerul Sănătăţii află abia după semnarea contractului de achiziţia de vaccinuri”, a mai scris Voiculescu pe Facebook.

Acesta a explicat că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcţie de populaţie – cota pro-rata a României era de 4,3%: ”Niciun stat membru UE nu a refuzat acel contract. Să fi fost toţi ceilalţi tâmpiţi oare? Puţin probabil, aş zice”. Vlad Voiculescu susţine că ”România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate”, întrucât a comandat mult sub media europeană, dar a avut ”trei probleme mari, pe care le-a enumerat:

– campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiţă – acum şef spital SRI) sub bagheta domnului Cîţu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%)

– domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer şi nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu ştim decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă şi România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns şi nu sunt acum în procese cu Pfizer.

– nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura ţară din UE care nu mai pune la dispoziţie vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid – vezi ???? graficul 6.

”Dacă vi se pare că eşecul campaniei de vaccinare ne costă doar bani, sunt sigur că nu vă mai aduceţi aminte de luna octombrie 2021: cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 şi un exces de decese de 22.980 faţă de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”, a mai scris Voiculescu, adăugând că la Revoluţie au murit 1.142 de români.

”Pe 2.11.2021, în Romania a atins recordul pandemic de 591 decese raportate în 24 de ore din cauza COVID-19. Majoritatea celor decedaţi şi internaţi în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate. Dacă vi se pare că asta a fost cândva în trecut, mai gândiţi-vă odată!”, a adăugat fostul ministru.

O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.

Premierul Donald Tusk dă vina pe „prostia” guvernului anterior

Prim-ministrul Donald Tusk a dat vina pe ceea ce a numit „prostia” guvernului anterior al ţării, după ce miercuri un tribunal belgian a obligat Polonia să plătească 1,3 miliarde de euro pentru un transport de vaccinuri COVID-19 care nu a mai fost recepţionat, în cadrul procesului cu Pfizer.

Polonia a refuzat în aprilie 2022 să respecte contractul, invocând evoluţia pandemiei, războiul din Ucraina şi un posibil abuz de poziţie dominantă din partea Pfizer. România a făcut ulterior acelaşi pas.

Într-o postare pe reţelele sociale după pronunţarea hotărârii, premierul polonez Donald Tusk a declarat: „Guvernul (anterior condus de primul-ministrul conservator de atunci, Mateusz) Morawiecki a comandat vaccinuri împotriva COVID pe care nu le-a ridicat şi pentru care nu a plătit. Polonia, şi prin urmare noi toţi, va trebui să plătească peste 6 miliarde (de zloţi) în amenzi pentru această prostie extremă a partidului PiS”, a scris Tusk, referindu-se la principalul partid naţionalist de opoziţie, Lege şi Justiţie (PiS), care se afla la guvernare în perioada de vârf a pandemiei. „Şi, din păcate, aceasta nu este o glumă de 1 aprilie”, a adaugat Donald Tusk.

Sorin Grindeanu, după regionala PSD Bucureşti-Ilfov: Toată lumea care a luat cuvântul a cerut să trecem în opoziţie

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, după regionala PSD Bucureşti-Ilfov, că în cadrul dezbaterilor interne cam toată lumea care a luat cuvântul a cerut ca partidul să treacă în opoziţie.

”În 20 avem votul şi astăzi desfăşurătorul a fost acelaşi ca şi în celelalte întâlniri regionale. Am prezentat situaţia la zi şi eu şi colegii din guvern, pornind de la vicepremier şi continuând cu miniştrii prezenţi, imaginea guvernării, autoevaluarea pe care şi-au făcut-o sau ne-o facem, vizavi de prezenţa noastră în coaliţie şi în guvern. Şi după aceea am prezentat scenariile în care putem intra odată cu votul din 20 aprilie”, a spus liderul PSD Sorin Grindeanu, după întâlnirea regională Bucureşti-Ilfov a partidului. El a precizat, despre discuţiile din interiorul partidului cu privire la rămânerea sau nu în actuala coaliţie, că ”tonul e cam acelaşi peste tot”.

”Poate aici, la Bucureşti, ca să trag o concluzie, până am ieşit noi din sală, aici cam toată lumea care a luat cuvântul a cerut să trecem în opoziţie. Aproape toată lumea”, a afirmat Grindeanu.

Kövesi cere Parlamentului Greciei să ridice imunitatea a 11 deputaţi în scandalul fraudării subvenţiilor agricole

Parchetul European (EPPO) a cerut miercuri ridicarea imunităţii a 11 deputaţi din Parlamentul grec, cu privire la o presupusă implicare a acestora într-o vastă fraudă a subvenţiilor agricole europene, care pătează Grecia de un an, relatează AFP.

Parchetul a transmis, de asemeena, ”informaţii cu privire la presupusa implicare a unui fost ministru şi unui viceministru” al Agriculturii, anunţă parchetul, fără să facă alte precizări.

Cinci foşti deputaţi sunt vizaţi, de asemenea, de o anchetă, anunţă Parchetul European, care precizează că cererea de ridicare a imunităţii celor 11 deputaţi vizează fapte care au avut loc în 2021. Ancheta vizează de asemenea o ”incitare la abuz de încredere, fraudă informatică şi stabilirea de false atestrări”, potrivit aceleiaşi surse.

Parchetul European anunţa anul trecut că acheta cu privire la o fraudă ”masivă şi sistematică” şi ”activităţi de spălare de bani” în legătură cu acordarea de subvenţii agricole unor agricultori greci. Potrivit unei anchete preliminare a EPPO, 324 de persoane au fost identificate ca beneficiare ale unor subvenţii, cauzând un prejudiciu estimat la peste 19,6 milioane de euro bugetului Uniunii Europene (UE).

Acest scandal – care a condus la demisia anul trecut a unui ministru din Guvernul conservatorului Kyriakos Mitsotakis – a crescut neîncetat, în urma unor dezvăluiri de presă.

Timp de ani de zile, fonduri europene în valoare de milioane de euro destinate susţinerii agricultorilor au fost deturnate printr-un organism însărcinat cu plata ajutoarelor agricole europene – OPEKEPE -, pe care Guvernul l-a dizolvat ulterior.

Cele mai surprinzătoare dosare cu privire la subvenţii în curs de investigare privesc, de exemplu, păşuni declarate pe situri arheologice, livezi de măslini pe terenul unui aeroport militar sau plantaţii de banane pe Muntele Olimp.

O parte a plăţilor frauduloase – făcute către persoane care nu erau întotdeauna agricultori – a fost folosită la cumpărarea unor ”bunuri de lux, călătorii şi vehicule”, potrivit EPPO.

Seif metalic cu 26.000 de lire sterline şi 20.000 de lei, furat dintr-o locuinţă din Timiş

Poliţiştii din judeţul Timiş au deschis o anchetă, miercuri, după ce au fost sesizaţi că, pe un drum agricol, a fost găsit un seif metalic, cu urme de forţare. Seiful ar fi fost sustras din locuinţa unui bărbat de 42 de ani, care este plecat în străinătate. Persoane necunoscute ar fi intrat, au luat seiful în care se aflau 26.000 de lire sterline şi 20.000 de lei, l-au tăiat şi apoi l-au abandonat pe câmp.

În urma primelor verificări, s-a stabilit faptul că seiful ar fi fost sustras dintr-un imobil aparţinând unui bărbat, în vârstă de 42 de ani, situat în localitatea Cărpiniş, judeţul Timiş. Surse judiciare au precizat, pentru News.ro, că proprietarul imobilului este plecat în străinătate.

O persoană a murit şi alte cinci au fost rănite într-un accident produs pe A2

O persoană a murit şi alte cinci au fost rănite, miercuri după-amiază, după ce un autoturism a ieşit de pe carosabil, pe autostrada A2, în zona localităţii Cernica, judeţul Ilfov. ”Din primele verificări efectuate de poliţiştii rutieri prezenţi la faţa locului, a reieşit faptul că 6 persoane ar fi fost implicate în evenimentul rutier. Astfel, 5 persoane au fost transportate la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate, iar pentru cea de-a 6-a persoană a fost declarat decesul”, a anunţat IPJ Ilfov.

Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, accidentul a avut loc după ce un autoturism a ieşit de pe şosea, din cauza unei defecţiuni tehnice. Circulaţia rutieră a fost restricţionată pe prima bandă a sensului de mers către Constanţa, valorile de trafic fiind în creştere.

„Coiful unguresc”, provenit din zona bazinului Mării Negre, vândut la licitaţie pentru 115.000 de euro

„Coiful cu eroi” sau „coiful unguresc”, din colecţia dr. István Zelnik, a fost vândut, marţi, în Licitaţia de Artă Istorică de la Artmark, pentru 115.000 de euro.

Coiful de ceremonie, din aur de 23k, provenit din stepa euroasiatică (bazinul Mării Negre), posibil elenistic, probabil realizat începând cu sec. IV-II î.e.n., a avut un preţ de pornire de 25.000 de euro. O familie regală din Asia Centrală ar fi achiziţionat obiectul din Iran (cca. 1970-1990), conform declaraţiei dr. Zelnik István.

Coiful este compus din trei elemente structurale principale, din aur. Calota are o formă conică şi este alcătuită din şase segmente dispuse radial şi simetric în jurul unui punct central, care este marcat în partea superioară de un mic umbo. Întreaga suprafaţă a celor şase panouri este bogat ornamentată.

În opinia prof. univ. dr. Carol Căpiţă, în ipoteza în care acest coif a fost construit în etape, probabil că prima fază a fost aceea a calotei, databilă (pe baze stilistice) între sec. IV-I î.e.n – piesă foarte probabil cu funcţie de paradă – posibil decorată cu o coadă de cal, prezentând analogii clare în lumea scitică, mai ales în zona sudului Ucrainei şi a Crimeii (deşi coifuri decorate cu cozi de cal apar din epoca bronzului). Apoi, piesa este remodelată prin ataşarea obrăzarelor (de la un alt coif, probabil produs de acelaşi atelier, căci găurile de prindere de pe obrăzare nu se regăsesc pe marginea inferioară a calotei); este momentul în care coiful foarte probabil devine o piesă funerară.

Grav accident în Bacău – Un copil de 4 ani a fugit de lângă mama sa pe şosea, fiind surprins de o maşină

Un copil de 4 ani a fost grav accidentat în judeţul Bacău, după ce a fugit de lângă mama sa pe şosea, în faţa unei maşini care nu l-a putut evita. Copilul a fost târât pe carosabil, iar apoi mai multe persoane s-au strns pentru a ajuta. Un poliţist şi o studentă la Medicină au efectuat manevre de resuscitare până la sosirea Ambulanţei, salvând viaţa copilului.

Imaginile surprinse de o cameră de supraveghere arată cum o femeie circula cu un căruicior şi cu un copil de 4 ani pe marginea şoselei, în judeţul Bacău. Au depăşit o maşină, iar la un moment dat copilul a fugit de lângă mama sa direct pe şosea. Un autoturism care se deplasa în zona l-a surprins, neputând să oprească. Mama copilului, dar şi mai multe persoane, fug pentru a vedea ce s-a ntâmplat.

Între cei care se aflau la faţa locului se află şi Andreea şi Bogdan.

Poliţia Românî transmite, pe pagina de Facebook, că Andreea este studentă în anul 5 la Facultatea de Medicina şi Farmacie din Galaţi, iar Bogdan este poliţist la Secţiei 4 Poliţie Rurală Podu Turcului – IPJ Bacău. ”Împreună, au luptat secundă de secundă pentru viaţa unui băieţel de 4 ani lovit de o maşină. Până la sosirea ambulanţei, cei doi au format o echipă, efectuând manevre de resuscitare şi acordând primul ajutor. Datorită lor, inima micuţului a continuat să bată”, a transmis Poliţia.

Sursa: https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-stiri-nationale-vlad-voiculescu-octombrie-2021-a-fost-cea-mai-neagra-luna-din-istoria-postbelica-cu-10.532-decese-din-cauza-covid-19

Ultimă oră

Același autor