Din articol
Cazul Teodorei,
, este
doar unul dintre cele 25 de cazuri de femicid care s-au întâmplat în România în ultimele cinci luni.
Experții susțin că principala problemă
nu este lipsa legislației, ci cum este aplicată. În cazul crimei din Cosmpolis, autoritățile nu au urmărit profilul agresorului, deși semnale au tot existat.
Cel mai important, e nevoie de formarea specialiștilor, pentru a ști cum să se raporteze la victimă, fiindcă de multe ori, femeile care caută ajutor din partea autorităților sunt tratate superficial și nu
au parte de e
mpatie și respect. Îngrijorătoare sunt și comentariile din online, care arată că în anul 2025, chiar și ucisă, tot victima este blamată.
Crima din Cosmopolis. Autoritățile nu au avut capacitatea de a anticipa pericolul
Pentru a înțelege care au fost problemele în acest caz și ce s-ar fi putut face mai bine, am discutat cu avocata Giulia Crișan și cu Andreea Bragă, expertă de gen la FILIA, un ONG care se preocupă de drepturile femeilor. Referitor la crima din Cosmopolis, problema nu a fost legislația, ci modul în care autoritățile s-au raportat la profilul agresorului, incapacitatea de a anticipa ce se poate întâmpla, deși semne existau.
Pentru context, dosarele în care
că sunt amenințați și hărțuiți s-au disjuns de la un parchet la altul și în niciunul agresorul nu a fost trimis în judecată. O anchetă DIICOT, în care s-a cercetat sustragerea datelor informatice și sume de bani din conturile tinerei, a fost clasată în 2022, pe motiv că fapta nu este gravă și nu reprezintă interes public, scrie HotNews. Cu doar câteva ore înaintea crimei, Robert Lupu postase pe rețelele de socializare un mesaj în care scria că „E doar o chestiune de timp”.
„E foarte ușor să spunem că modificăm legea că e proastă. Da, trebuie făcute niște modificări, dar nu din cauza legislației a murit femeia. Femeia a murit pentru că nimeni nu s-a uitat la profilul agresorului. Femeia a beneficiat de niște măsuri de protecție, era amenințată constant, era hărțuită, dar ea trăia într-o teroare față de individul ăsta. Probabil că a plecat de la Bacău și s-a refugiat aici tocmai pentru a sta departe de agresor. Individul ăsta făcea în mediul online tot felul de postări care acum constatăm și noi că erau amenințări la adresa ei. Se pare că niște oameni din jurul agresorului cunoșteau profilul lui, știau că el este gelos, că el nu acceptă ca ea să-și refacă viața, că el a amenințat că o omoară, știau, și nimeni nu a făcut nimic. Sau dacă dacă cineva a făcut ceva, dacă victima a făcut vreo plângere și s-a clasat, dacă cineva a reclamat faptul ăsta, dar victima a spus <
”, argumentează avocata Giulia Crișan.
Cred că sunt mai multe probleme care au avut loc în acest caz și mă aștept ca Inspecția Judiciară să facă lumină și să cerceteze, să analizeze exact ce s-a întâmplat din perspectiva procedurii penale și a soluționării la nivelul instanței, a plângerilor penale, mă refer. Cred că ar fi fost bine să existe această evaluare a riscului la care a fost expusă tânăra, pentru că vorbim de violență repetată, vorbim de amenințări cu moartea, vorbim mai multe infracțiuni care au avut loc împotriva ei pe o perioadă lungă de timp și să nu uităm că vorbim despre o relație abuzivă încă de la vârsta de 14 ani, care exista între agresor și tânără (…) Cred că este nevoie, pornind de la acest caz, să ne uităm la multiplele situații de femei care au fost ucise de către parteneri sau foști parteneri și să vedem, înainte de momentul crimei, ce s-a întâmplat și ce se putea face mai bine. Sau a existat acea identificare a pericolului la care este expusă victima?”,
a spus și Andreea Bragă.
Lipsa de
înțelegere din partea autorităților.
Victimele sunt tratate cu superficialitate
Cea mai
dureroasă problemă este că de multe ori, victima nu
are parte înțelegere,
nu i se dă crezare și i se cer
într-un mod
insistent dovezi. De aceea,
trebuie insistat pe formarea specialiștilor din domeniu, polițiști, procurori, judecători,
astfel încât să știe cum să interacționeze cu o femeie agresată,
„ De multe ori, lipsa cursurilor în facultățile de
ept, cursuri intensive despre ce înseamnă violența de gen, ce înseamnă violenta domestică, dinamica dintre victimă și agresor, cum reacționează o victimă într-un caz de violență domestică, ele nu există, și atunci, există o lipsă de sensibilizare, lipsă de specializare a profesioniștilor pe această temă și
ca și când ar fi oricare alt tip de infracțiune
argumentează Andreea Bragă.
Deci, dacă o victimă vine și spune «m-a amenințat că mă omoară», autoritatea statului la care se duce victima, că este Poliție, că este instanța de judecată, ce face? O întreabă pe victimă <
”, explică și Giulia Crișan.
Reacții dure în mediul online. Tot victima este criticată
Unele reacții din mediul online au fost de-a dreptul șocante și au arătat lipsa de empatie a oamenilor,
o desensibilizare și la nivelul societății.
„Riscul meseriei”, „am mai scăpat pământul de o prostituată”, „se spune că nu era o fată prea cuminte”, „cine știe ce a făcut și ea, poate karm
”. De asemenea, am remarcat criticile față de victimă
fiindcă a intrat într-o relație cu un bărbat mai în vârstă.
Victim blaming (sau „învinovățirea victimei”) este o atitudine, comportament sau reacție socială prin care responsabilitatea pentru o faptă abuzivă, violentă sau ilegală este pusă pe seama persoanei care a suferit abuzul, și nu pe făptuitor. Practic, victima este considerată vinovată sau responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat, prin acțiunile, deciziile, comportamentul sau chiar felul în care arată.
Fenomenul de grooming se referă la procesul de stabilire a unei conexiuni emoționale cu o persoană, de obicei sub vârsta de 18 ani, prin manipulare, înșelăciune sau constrângere în scopuri de abuz sexual, exploatare sau trafic de persoane. Agresorii pot fi cunoștințe, străini sau persoane întâlnite online.
Andreea Bragă explică și că în societatea românească există multe prejudecăți despre victimele violenței domestice. Atitudinile de ură față de femei sunt încurajate și de unii influenceri, cum ar fi frații Tate. Lipsa educației pe partea de egalitate de gen la nivelul societății este una dintre cauze.
„Nu există educație pentru egalitate de gen, nu există educație pentru a înțelege diferitele forme de violență domestică și cum să le recunoști, cum să le numești, ce poți face, ce drepturi ai, în primul rând. Pe de altă parte, există un discurs, din ce în ce mai puternic, de ură la adresa femeilor. Am văzut cum a fost și modelul fraților Tate, de exemplu, sau alți formatori de opinie, influenceri care promovează acest raport inegal de putere între femei și bărbați, legitimează niște roluri tradiționale și tratează femeile ca pe niște obiecte care pot fi folosite și de care pot să scape oricând. Deci este o combinație între lipsa educației, tolerarea violenței la nivel de societate și, cumva, complicitatea autorităților, care nu tratează subiectele acestea cu urgență. Cred că fiecare dintre noi putem face ceva în fața violenței și putem schimba societatea în care trăim
a conchis aceasta.
Legislația există, dar nu e aplicată.
Sistemul e disfun
cțional, autoritățile nu anticipează riscurile
Un alt aspect care trebuie analizat este cât de cuprinzătoare este legislația. Premierul interimar și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că poate ar fi nevoie de „o nouă abordare în plan legislativ”. Specialista Andreea Bragă argumentează că trebuie, în primul rând, ca legislația actuală să fie implementată, înainte de a ne gândi la alte modificări.
„Asta înseamnă să existe finanțare adecvată și servicii accesibile în fiecare localitate, județ din țară, servicii de consiliere psihologică, de consiliere juridică, adăpost pentru victimele violenței domestice, pentru ca cele care sunt pregătite să iasă dintr-o relație abuzivă să poată să primească sprijinul de care au nevoie. În plus, avem nevoie să existe, totuși, obligarea procurorilor, a judecătorilor să aplice sau să evalueze riscul la care sunt expuse victimele, în cazul în care există un dosar penal care ajunge pe masa acestora (…) Este o problemă sistemică cu care se confruntă nenumărate femei din România și devine din ce în ce mai prezentă și sper să fie un moment de trezire pentru autorități, să facă mai multe pentru siguranța femeilor”.
Giulia Crișan, consultantă a Asociaţiei ANAIS a explicat pentru Digi24.ro că au tot fost aduse modificări la Legea 217 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, dar trebuie reformulate, pentru a fi unitare și aduse în actualitate. Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați lucrează la un pachet de modificări prin care se vor introduce și anumite obligații, fiindcă acum, sancțiunile nu sunt întocmai aplicate.
„Se vor introduce, într-adevăr, și niște noțiuni noi și niște obligații ale autorităților publice locale de a înființa servicii. Obligațiile există și acum, dar nu există o sancțiune, nimeni nu le pune în aplicare, fiindcă nu li se întâmplă nimic. De exemplu, s-a introdus în 2020, dacă nu mă înșel, un tip nou de violență în legislație, respectiv violența cibernetică, dar a fost reglementată ca definiție, ca tip de violență care va fi sancționat, însă n-au fost prevăzute măsuri specifice, au rămas tot vechile măsuri pe care polițistul, instanța de judecată le pot dispune prin ordinele de protecție, adică evacuarea agresorului, reintegrarea victimei, interdicția pentru agresor de a se apropia, ori astea nu sunt măsuri menite să protejeze o victimă care este agresată în sistemul ăsta cibernetic, pentru că agresorul nu se aproprie de ea. Deci avem nevoie punctual de niște măsuri care să răspundă tipului de violență, corecții de tipul acesta se fac”, a spus Giulia Crișan.
Date statistice.
România, pe locul patru în clasamentul UE la capitolul violență asupra femeilor în familie
Potrivit unui studiu publicat de Eurostat în luna noiembrie 2024, România se află pe locul patru în clasamentul european la capitolul violență asupra femeilor în familie sau din partea partenerului.
Ordinul de protecție
Ordinul de protecție poate fi o hotărâre judecătorească sau un ordin emis de
oliție, prin care victima violenței domestice este protejată de agresor pentru o perioadă de timp. Durata poate fi: minim
de 5 zile și maximă de 12 luni.
Începând cu 31 august 2024, ordinul de protecție se poate obține pentru orice act de violență, indiferent de natura relației dintre parteneri. Noua lege definește ce înseamnă cu exactitate act de violență și pentru ce anume se va putea cere acest ordin de protecție. Mai exact, o persoană poate cere ordin de protectie dacă este urmărită la locul de muncă sau acasă, dacă este hărțuită în mediul online (pe site-uri/rețele de socializare), dar și dacă este intimidată sau amenințată sub diferite forme (verbal, scris).
Numărul cazurilor de violență în familie crește alarmant: polițiștii au avut aproape 59.500 de dosare numai anul trecut, cu 35% mai multe față de 2019. Peste 40.000 de cazuri de violenţă domestică au fost semnalate, la nivel naţional, în perioada ianuarie-aprilie 2025. În primele 4 luni ale anului 2025, polițiștii au emis 3.788 de ordine de protecție provizorii, 1.464 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. 1.690 au fost încălcate, conform Poliției Române. Iar în anul 2024, în România au fost emise peste 13.000 de ordine de protecție, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliție
Brățara electronică
Brățara electronică este un instrument relativ nou. În prezent, în România, sistemul de monitorizare electronică cu brățări este în plină extindere, dar numărul efectiv de brățări electronice utilizate este încă relativ redus față de capacitatea planificată. Conform statisticilor, în primele 4 luni ale anului 2025, au fost monitorizate 726 de persoane prin brățări electronice, potrivit datelor oficiale ale Poliției Române. Statul a contractat achiziția a 15.000 de kituri de monitorizare electronică, însă implementarea completă a acestora este planificată să se finalizeze până la sfârșitul anului 2025. În anul 2025, sistemul de monitorizare cu brățări electronice va fi operațional în toate județele României, acoperind astfel întreg teritoriul național.
În cazul
crimei din
Cosmopolis, IPJ Ilfov a transmis:
„Pe numele autorului a fost emis un ordin de protecţie pe o perioadă de patru luni, în anul 2021 de către Judecătoria Bacău în urma unei sesizări depuse de către victimă. Acest ordin a fost supravegheat de către Poliţia Bacău, nu au fost constatate încălcări ale acestui ordin în această perioadă. Ulterior, tânăra s-a mutat din Bacău şi IPJ Bacău nu a mai primit sesizări. Nici la nivelul IPJ Ilfov nu am avut înregistrate sesizări legate de aceste persoane şi nici nu s-a emis vreun ordin de protecţie”.
De ce refuză unele femei brățara electronică pentru agresor
Ordinul de protecție și brățara electronică sunt instrumente care dau rezultate. Totuși, victimele sunt deseori reticente, fiindcă nu au destule informații, spune Andreea
Bragă. Pentru
ca victimele violenței să știe clar cum pot fi ajutate prin aceste mecanisme este nevoie de o campanie amplă de informare.
„În sine, instrumentul acesta, instrumentul de protecție este necesar și este util victimelor violenței domestice și încurajez cât mai multe femei care stau într-o situație de pericol să solicite un astfel de ordin (…) Sunt multe ordine de protecție care sunt încălcate și acolo trebuie să vedem poliția, instanțele, că tratează cu seriozitate această infarcțiune de încălcare a ordinului de protecție și că agresorul plătește pentru încălcarea ordinului de protecție. Însă, în multe alte cazuri, ordinul protecție funcționează și este nevoie ca femeile din România să cunoască și acest lucru și să poată să solicite cu încredere ordinul de protecție dacă sunt în pericol (…) Este încă o măsură nouă. Brățara electronică este disponibilă la nivel național abia de anul trecut. Inițial, a fost doar în câteva județe. Ca orice măsurã nouă, există o oarecare reticență sau neîncredere din partea victimelor față de acest instrument. Așa a fost și cu ordinul de protecție la început, în 2012, când a fost adoptată legea. În primul an au fost undeva la 3.000 de ordine de protecție. Acum am ajuns în situația în care avem peste 13.000 de astfel de ordine de protecție. Pe de altă parte, este nevoie de o campanie de informare la nivel național din partea autorităților române cu privire la ce înseamnă această brățară. Pentru că din câte am înțeles, există multe victime care au preluat tot felul de informații fracturate sau informații false din mediul online, că trebuie să plătească dispozitivul dacă îl pierd sau dacă se strică, că poate cineva le ascultă toate conversațiile. Adică există această neîncredere care nu poate fi combătută decât prin niște campanii de informare adaptate fiecărui grup de feme i”, a declarat Andreea Bragă pentru Digi24.ro.
Societatea civilă solicită
inițierea unei anchete în cazul Teodora Marcu și luarea unor măsuri ferme. M
ai exact,
să se verifice modul în care au fost gestionate plângerile și sesizările depuse anterior de Teodora Marcu, să se identifice eventualele neglijențe sau omisiuni ale instituțiilor din sistemul judiciar.