Un proiect de ordin recent pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății propune aprobarea unuiGhid de evaluare și inspecție sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă , elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Oficial, documentul ar fi menit să protejeze sănătatea publică, însă formularea și noile reguli ridică semne de întrebare serioase.
Concret, ghidul prevede cădirecțiile de sănătate publică (DSP) pot acorda autorizații de funcționare chiar și dacă apa nu respectă parametrii de potabilitate , atâta timp cât evaluarea riscului consideră că neconformitățile sunt „nesemnificative”. Practic, apa care nu ar trebui să fie consumată poate ajunge în rețeaua publică – iar decizia finală nu mai aparține furnizorilor de apă, ci autorităților, scrieavocatnet.ro.
Ministerul justifică măsura prinalinierea la standardele europene și prin necesitatea de a asigura „proporționalitatea sancțiunilor”, însă rămâne întrebarea: dacă apa nu este potabilă,de ce este introdusă în sistemul public și de ce consumatorii ar trebui să fie expuși la riscuri, chiar dacă sunt considerate „nesemnificative”?
Furnizorii de apă, care anterior gestionau calitatea și siguranța apei, sunt trecuți acum într-un rol secundar, responsabilitatea majoră fiind transferată către DSP. În acest context, se deschide o discuție legitimă despretransparența, responsabilitatea și siguranța alimentării cu apă , mai ales după scandalurile recente din județele Prahova și Dâmbovița.
Proiectul a fost testat într-un pilot între 1 iunie 2024 și 30 mai 2025, în 17 direcții de sănătate publică, însă rămâne de văzut cum se vor comporta aceste reguli în situații reale, cu risc real pentru consumatori. Pentru ca ghidul să devină efectiv,ministrul Sănătății trebuie să-l aprobe și să-l publice în Monitorul Oficial – moment în care „apa nepotabilă” ar putea fi oficial introdusă în rețelele publice.