Undeva la marginea orașului Bacău, într-o clădire separată de restul structurii ANAF, douăzeci și ceva de funcționari publici împart birouri, dosare fiscale și, de aproape trei ani, un conflict care nu mai vrea să se termine. În centrul lui se află Brândușa Goldan, expert superior cu 26 de ani vechime, și șeful ei direct, Petrea Constantin. Între ei s-au acumulat sesizări, procese, rapoarte interne și o tensiune care, după spusele mai multor participanți, se aude uneori pe hol sub forma unor țipete sau a unor uși trântite cu putere.
Goldan a încercat să rezolve conflictul pe toate căile disponibile unui funcționar public. A contestat o sancțiune disciplinară cu mustrare scrisă în instanță și a câștigat. A atacat apoi și un raport de evaluare a performanțelor ei pe anul 2023, pentru că șeful îi dăduse doar calificativul „bine” și nu „foarte bine” și a pierdut în apel. Și, în cele din urmă, s-a adresat Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași – instituția căreia îi este subordonat ANAF Bacău – cu o sesizare detaliată în care descrie ceea ce ea numește un tipar coerent de hărțuire morală și abuz de autoritate.
Ce a scris în sesizarea către șefii de la Iași?
În sesizarea trimisă la Iași, funcționara descrie un climat de lucru pe care îl consideră ostil și construit sistematic. Potrivit ei, șeful ar fi intervenit nejustificat în activitatea ei profesională încă din 2023, ar fi fabricat „contexte artificiale” pentru a o incrimina și ar fi folosit colegi și chiar contribuabili pentru a genera înscrisuri împotriva ei. Un episod emblematic este cel din iunie 2023, când șeful a acuzat-o că a lipsit nemotivat de la program. Goldan susține că referatul întocmit atunci „reprezintă o construcție artificială”, menită să creeze aparența unei abateri disciplinare acolo unde nu exista niciuna.
Sesizarea mai descrie o excludere treptată din echipe de lucru: în noiembrie 2023, spune ea, a fost singura persoană neimplicată în activitatea de rambursări TVA. Colegii, susține funcționara, ar fi fost presați să declare că nu doresc să lucreze cu ea. Iar referatele întocmite de aceștia nu conțin, în opinia ei, fapte concrete, ci doar afirmații vagi, fără date sau împrejurări, redactate „într-un context de presiune ierarhică”.
Cel mai concret test al acestor acuzații a venit în instanță. Sancționată cu mustrare scrisă pentru refuz de a-și îndeplini atribuțiile și pentru comportament jignitor față de colegi, Goldan a atacat decizia la Tribunalul Bacău. Instanța a analizat separat cele două capete de acuzare și a constatat că lucrările care îi fuseseră repartizate fuseseră finalizate – prin urmare, nu putea fi vorba de refuz, ci cel mult de o întârziere, care nu fusese sancționată ca atare. Cât despre acuzația de comportament jignitor, judecătorii au recunoscut că expresiile folosite de angajată nu erau potrivite demnității unui funcționar, dar au apreciat că nu atingeau intensitatea necesară pentru o abatere disciplinară și că era vorba de un episod izolat, nu de o conduită sistematică. Sancțiunea a fost anulată, iar decizia a fost menținută și de Curtea de Apel Bacău.
Scor 1 – 1 la dosare
Cel de-al doilea dosar a mers în sens invers. La evaluarea anuală pentru 2023, șeful i-a acordat calificativul „bine” în loc de „foarte bine”. Goldan a susținut că evaluarea a fost nelegală – că interviul obligatoriu nu a avut loc, că raportul nu era motivat și că întregul proces reprezenta o formă de represalii. Instituția a răspuns că interviul s-a desfășurat, dar că angajata a părăsit biroul înainte de finalizarea lui și a refuzat să semneze raportul. Tribunalul a verificat datele concrete: funcționara finalizase 8,5 rapoarte de inspecție dintr-un indicator de 22,54 inspecții per persoană, adică o realizare de aproximativ 38% la obiectivul principal. Instanța a respins contestația, iar Curtea de Apel a confirmat.
Cu un scor de unu la unu în dosare, Goldan s-a adresat ierarhiei superioare. Răspunsul primit de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a fost, în esență, opusul a ceea ce spera Brândușa Goldan. Raportul oficial, semnat de Maria Bulai, manager public superior în cadrul DGRFP Iași, concluzionează că nu există dovezi de hărțuire morală împotriva angajatei.
Mai mult, documentul afirmă că există ”o inversare a rolurilor de victimă”: colegii și conducerea s-ar simți ei înșiși hărțuiți de comportamentul funcționarei. Raportul menționează „comportament agresiv-vulgar”, „jigniri”, „mania persecuției”, „țipete” și „uși trântite” și concluzionează că atmosfera ostilă din birou ar fi generată de angajata care acum cerea susținere în calitate de victimă, nu de șeful ei.
Documentul de la Iași, plin de termeni psihologici
Cele două documente – sesizarea funcționarei și raportul instituției – descriu aceleași evenimente din unghiuri ireconciliabile. În timp ce Brândușa Goldan vorbește despre presiuni sistematice, abuz de autoritate și marginalizare profesională, raportul DGRFP Iași o descrie ca o persoană cu un comportament dificil, care perturbă activitatea colectivului și îi afectează pe cei din jur. Fiecare versiune are propria logică internă și propriile probe. Niciuna nu lasă loc de nuanță.
Ceea ce atrage atenția în raportul de la Iași nu este atât concluzia, cât limbajul. Un document administrativ oficial folosește termeni precum „mania persecuției” sau vorbește despre ”inversarea rolurilor de victimă” – formulări psihologizante, neobișnuite pentru o anchetă internă. Raportul e construit mai degrabă ca un rechizitoriu decât ca o analiză echilibrată, ceea ce ridică întrebări despre gradul de neutralitate cu care instituția superioară a abordat cazul.
Brândușa Goldan nu s-a oprit la raportul de la Iași. „Am depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și aștept răspuns”, a declarat ea pentru Ziarul de Iași. Conflictul din birourile Inspecției Fiscale Bacău continuă, fără să-și fi găsit rezolvarea. Cine hărțuiește pe cine rămâne, deocamdată, o întrebare fără răspuns definitiv – și poate că tocmai asta spune cel mai mult despre felul în care instituțiile publice gestionează tensiunile interne.